Conferința DISCURS CRITIC ȘI VARIAȚIE LINGVISTICĂ. MEMORIE, DISCURS, LITERATURĂ (II) Ediția a opta,
12-13 iulie 2018
Înscrisă în proiectul Centenar (Societatea românească în anii Marii Conflagrații), ediția a opta a conferinței DCVL, dedicată prioritar doctoranzilor, închide seria de manifestări închinate Marii Uniri de la 1918 și se intitulează Memorie, discurs, literatură. Dată fiind amplitudinea tematică, organizatorii – Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Facultatea de Istorie și Geografie din cadrul Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava şi Asociația pentru studii filologice - Akademos - au decis cooptarea unei universități din străinătate ca partener, ediția-jubileu din 2018 beneficiind astfel de girul Departamentului de Filologie, Literatură şi lingvistică de la Universitatea din Pisa. Ca la fiecare din edițiile anterioare, și anul acesta vor participa specialiști din țară și străinătate pentru susținerea unor conferințe în plen.
Ambele ediții își propun interogarea asupra Primului Război Mondial (asupra războiului în general) și a consecințelor acestuia sub un unghi puțin abordat în cultura românească: războiul și Marea Unire ca evenimente reflectate în discurs, căci vrem să oferim specialiștilor în istorie contemporană și specialiștilor în științele limbajului și ale literaturii posibilitatea de a dialoga dintr-o perspectivă pluridisciplinară. Premisa de la care plecăm în formularea acestei direcții derivă din ideea foucaultiană că realitatea este conținută în ansamblul de discursuri raționale și ficționale pe care vorbitorii îl elaborează de-a lungul istoriei lor.
Pe de altă parte, realizarea discursului antrenează memoria ca importantă sursă constitutivă, în planurile complementare textualității și istoriei. Potrivit unor teorii actuale, contextul (istoric) nu constituie un element exterior, ci o realitate cognitivă, deoarece situația extralingvistică și cunoștințele generale despre lume au o reprezentare internă în forma unor elemente de memorie. De aceea, un discurs nu se desfășoară într-un spațiu textual limitat, ci se construiește progresiv ca memorie intratextuală ce poate trimite în orice moment la un enunț anterior.
Dar discursul este susținut și de memoria altor discursuri, încât el nu este de fapt decât un efect al unui episod anterior mai vast din suita de interacțiuni care au avut loc între participanți. Astfel, el se plasează în filiația unor formațiuni discursive care l-au precedat, înscriindu-se într-o tradiție, dar fiind el însuși o tradiție în devenire. În acest sens, prin succesiunea de texte se poate constitui o memorie interdiscursivă[1] și se pot distinge trei tipuri de memorie[2]: 1) o memorie a discursurilor, care se constituie din cunoașterile și credințele despre lume și care formează comunitățile discursive, 2) o memorie a situațiilor comunicării, care se constituie din dispozitivele și convențiile comunicării și care formează comunitățile comunicaționale, 3) o memorie a formelor, care se constituie din maniera de a expune și din stilul de a vorbi și care formează comunitatea semiologică.
De altfel, orice gen de discurs întreține o relație cu memoria, unele enunțuri fiind conservate, iar altele nu; limba însăși, ca activitate, își asigură identitatea prin modalitățile specifice de prezervare a memoriei discursive.
Centrată însă asupra memoriei oamenilor, locurilor și lucrurilor, asupra limbii române și a situației acesteia în urmă cu 100 de ani, asupra literaturii române ca depozitar al memoriei acestor evenimente și asupra faptelor istorice evaluate din perspectiva martorilor de atunci și a specialiștilor de azi, conferința DCVL 2018 vizează explorarea unor aspecte lingvistice, istorice și literare complexe, printr-o cercetare (inter)națională, ce va conduce la deschiderea de noi direcții de investigare pentru anii următori.
În acest mod, doctoranzii şi cadrele didactice din universitatea noastră, dar și din alte centre universitare vor putea susține și argumenta rezultatele propriilor cercetări, se vor întâlni cu specialiștii din domeniu și vor profita de oportunitatea de a dezbate subiectele pentru care au optat. Ca în fiecare din edițiile precedente, cele mai bune lucrări vor fi publicate în volum sau într-o revistă cu recunoaștere internațională (Meridian critic www.meridiancritic.usv.ro), astfel încât să se asigure diseminarea rezultatelor cercetării și vizibilitatea acestora.
Axe tematice:
Limbile de comunicare: română, franceză, engleză, spaniolă, italiană, germană.
Lucrările DCVL - cele mai bune lucrări vor fi publicate în volum sau într-o revistă cu recunoaștere internațională (Meridian critic www.meridiancritic.usv.ro)
Date importante:
Taxa de participare, care va fi achitată până la data de 10 iunie 2018, într-un cont care va fi comunicat ulterior, include: accesul la comunicări, mapa cu documente, certificatul de participare, pauzele de cafea, publicarea în volum cu ISBN sau în periodic cu ISSN a lucrărilor DCVL.
– 250 de lei (taxa de participare și publicarea în volum)
IMPORTANT.
Transport, cazare și masă: Cazarea și masa doctoranzilor vor fi asigurate de USV prin fonduri provenite de la MEN. Cheltuielile de transport revin participanților.
Pagina web a conferinței este disponibilă la adresa http://www.usv.ro/dcvl/
