Conferința DISCURS CRITIC ȘI VARIAȚIE LINGVISTICĂ. MEMORIE, DISCURS, LITERATURĂ (I) Ediția a șaptea, 28-29 iulie 2017

Înscrisă în proiectul Centenar (Societatea românească în anii Marii Conflagrații), ediția a șaptea a conferinței DCVL, dedicate prioritar doctoranzilor, deschide seria de manifestări închinate Marii Uniri de la 1918 și se intitulează Memorie, discurs, literatură. Dată fiind amplitudinea tematică, organizatorii – Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării și Facultatea de Istorie și Geografie – intenționează ca ediția de anul acesta să fie urmată în anul 2018 de ediția-jubileu, la care vor participa, ca la fiecare din edițiile anterioare, specialiști din țară și străinătate pentru susținerea unor conferințe în plen.

Ambele ediții își propun interogarea asupra Primului Război Mondial (asupra războiului în general) și a consecințelor acestuia sub un unghi puțin abordat în cultura românească: războiul și Marea Unire ca evenimente reflectate în discurs, căci vrem să oferim specialiștilor în istorie contemporană și specialiștilor în științele limbajului și ale literaturii posibilitatea de a dialoga dintr-o perspectivă pluridisciplinară. Premisa de la care plecăm în formularea acestei direcții derivă din ideea foucaultiană că realitatea este conținută în ansamblul de discursuri raționale și ficționale pe care vorbitorii îl  elaborează de-a lungul istoriei lor.

Pe de altă parte, realizarea discursului antrenează memoria ca importantă sursă constitutivă, în planurile complementare textualității și istoriei. Potrivit unor teorii actuale, contextul (istoric) nu constituie un element exterior, ci o realitate cognitivă, deoarece situația extralingvistică și cunoștințele generale despre lume au o reprezentare internă în forma unor elemente de memorie. De aceea, un discurs nu se desfășoară într-un spațiu textual limitat, ci se construiește progresiv ca memorie intratextuală ce poate trimite în orice moment la un enunț anterior.

Dar discursul este susținut și de memoria altor discursuri, încât el nu este de fapt decât un efect al unui episod anterior mai vast din suita de interacțiuni care au avut loc între participanți. Astfel, el se plasează în filiația unor formațiuni discursive care l-au precedat, înscriindu-se într-o tradiție, dar fiind el însuși o tradiție în devenire. În acest sens, prin succesiunea de texte se poate constitui o memorie interdiscursivă[1] și se pot distinge trei tipuri de memorie[2]: 1) o memorie a discursurilor, care se constituie din cunoașterile și credințele despre lume și care formează comunitățile discursive, 2) o memorie a situațiilor comunicării, care se constituie din dispozitivele și convențiile comunicării și care formează comunitățile comunicaționale, 3) o memorie a formelor, care se constituie din maniera de a expune și din stilul de a vorbi și care formează comunitatea semiologică.

De altfel, orice gen de discurs întreține o relație cu memoria, unele enunțuri fiind conservate, iar altele nu; limba însăși, ca activitate, își asigură identitatea prin modalitățile specifice de prezervare a memoriei discursive.

Centrată însă asupra memoriei oamenilor, locurilor și lucrurilor, asupra limbii române și a situației acesteia în urmă cu 100 de ani, asupra literaturii române ca depozitar al memoriei acestor evenimente și asupra faptelor istorice evaluate din perspectiva martorilor de atunci și a specialiștilor de azi, conferința DCVL 2017 vizează explorarea unor aspecte lingvistice, istorice și literare complexe, printr-o cercetare (inter)națională,  ce va conduce la deschiderea de noi direcții de investigare pentru anii următori.

În acest mod, doctoranzii din universitatea noastră, dar și din alte centre universitare vor putea susține și argumenta rezultatele propriilor cercetări, se vor întâlni  cu specialiștii din domeniu și vor profita de oportunitatea de a dezbate subiectele pentru care au optat. Ca în fiecare din edițiile precedente, cele mai bune lucrări vor fi publicate în volum sau într-o revistă cu recunoaștere internațională (Meridian critic www.meridiancritic.usv.ro), astfel încât să se asigure diseminarea rezultatelor cercetării și vizibilitatea acestora.

Axele tematice ale conferinței urmează, în principiu, direcțiile enunțate în titlu:

  1. Limbă literară și limbă națională. Politici lingvistice după primul război mondial
  2. Memoria textului. Istorie, discurs, mentalitate
  3. Perspective istorice asupra Primului Război Mondial
  4. Mutații politice, lingvistice, literare. Granițe în mișcare
  5. Varia

Limbile de comunicare: română, franceză, engleză, spaniolă, italiană, germană.

Lucrările DCVL vor fi publicate la o editură de prestigiu sau într-o revistă indexată în BDI.

Date importante:

  • 31 mai 2017 – trimiterea titlului și a rezumatului
  • 18 iunie 2017 – primirea mesajelor de confirmare a acceptării comunicării propuse
  • 9 iulie 2017 – trimiterea articolului în forma finală și a dovezii pentru plata taxei de participare
  • 28-29 iulie 2017 – desfășurarea lucrărilor conferinței Discurs critic și variație lingvistică. Memorie, discurs, literatură (I)

Taxa de participare, care va fi achitată până la data de 1 iulie 2017, într-un cont care va fi comunicat ulterior, include: accesul la comunicări, mapa cu documente, certificatul de participare, pauzele de cafea, publicarea în volum cu ISBN sau în periodic cu ISSN a lucrărilor DCVL.

– 250 de lei (taxa de participare și publicarea în volum)

– 100 euro sau echivalentul în lei la cursul zilei (publicarea lucrării în volum, fără participare).

Transport, cazare și masă: Cheltuielile de transport, cazare și masă revin participanților.

[1] Sophie Moirand, « Discours, mémoires et contextes : à propos du fonctionnement de l’allusion dans la presse », Corela [En ligne], HS-6 | 2007, mis en ligne le 01 novembre 2007, consulté le 13 mars 2017. URL : http://corela.revues.org/1567 ; DOI : 10.4000/corela.1567

[2] P. Charaudeau, D. Maingueneau, Dictionnaire d’analyse du discours, 2002, Paris, Éditions du Seuil.